Existenţa comunei şi a satelor componente

Satul Malu Roşu (neolitic) - aşezarea a luat fiinţă pe vechile vetre de locuit; descoperirile au dat la iveală urme ale unei vechi culturi neolitice (un cuptor de ars oale) aparţinând culturii Cris- circa 5000 de ani î.en. Descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei pun în lumină faptul că în această parte populaţia băştinaşă era deosebit de densă. Edificatoare în această privinţă este identificarea unor cetăţi şi aşezări traco-dacice în Ceptura, Şoimeşti, asemenea celor de la Starchiojd şi Slănic.

Satul Rotari - este amintit ca existând cu locuitori din Epoca Fierului, prin descoperirea în punctul Rotari a unei aşezări din prima epocă a fierului (hollstatt) 800-300 î. en.

Satul Ceptura de Sus - în urma săpăturilor făcute s-a descoperit ceramică de tradiţie dacică lucrată cu mâna sau la roată din pastă fină, cenuşie, aparţinând culturii dacilor liberi din secolele II-III en. În anul 1894, în unele acte găsite în arhivă era scris că „Ceptura” vine de la cuvintele turceşti „Cep” şi „Tura” (pecete), care înseamnă „cepul pecetluit”. Documentele Moşiei Ceptura transcrise şi publicate de Dumitru Furtună în anul 1834 spun că denumirea localităţii vine de la Gârla Cepturei, iar apa şi-a luat denumirea de la „cep”’= butuc de vie- pluralul „cepuri” a acceptat un „t” aşa cum s-a întâmplat şi în alte cuvinte.
Într-un zapis din 1641, Ceptura este denumită şi „Dobroteasca” (documentele Moşiei Ceptura- Dumitru Furtună- Bucureşti, 1834, pg. 23).

De remarcat este faptul că numele Ceptura apare în documente în secolul XVIII la Dionysos Fotina în „Istoria Daciei” şi de atunci rămâne neschimbat.

Tot de atunci, aflăm că a aparţinut judeţului Săcuieni, care, în actele străine, se numeşte SAAC, şi care avea ca marcă o coardă de viţă (Ecaterina Hangan contribuie la monografia judeţului SAAC în: „Hrisoave prahovene”, a doua sesiune de comunicări, 15-17 decembrie 1969, Ploieşti, pg. 23). În anul 1923, Ecaterina Zaharescu, după unele studii, precizează că actuala comună făcea parte, din 1788, din judeţul SAAC, PLASA Cricov. Începând cu 1.01.1845, când judeţul SAAC s-a desfiinţat, Ceptura a fost ataşată judeţului Prahova, Plasa Cricov, unde rămâne şi prin legea din 1.01.1821 privind stabilirea circumscripţiilor administrative ale judeţului Prahova.

Comuna Ceptura este situată în estul judeţului Prahova, în zona Subcarpaţilor de Curbură (Subcarpaţii Buzăului), la limita cu câmpia piemontană a Prahovei şi Dealurile Istriţei.

Din punctul de vedere al reliefului, Ceptura se încadrează în microzona cu climă moderat-călduroasă semiumedă, în regiuni cu relief moderat accidentat.

În partea nordică a teritoriului, forma principală de relief o constituie dealul, cu versanţi neuniformi scurţi, pe alocuri întâlnindu-se şi versanţi terasaţi, care se continuă spre sud cu suprafeţe cvasiorizontale, cu înclinare predominant între 1 şi 2 %, cu denivelări între 0 şi 20 cm.

Pe suprafeţe restrânse, în partea superioară a dealului întâlnim şi culmi înguste, iar la limita cursurilor de apă, pe suprafeţe mai restrânse, întâlnim şesuri aluviale cu suprafeţe relativ plane, constituite din depozite aluviale.
Pe versanţii din zona de deal întâlnim microrelief de alunecări, specific arealelor cu alunecări, reprezentat prin brazde şi valuri.

Neuniformitatea terenului este dată de existenţa în cadrul suprafeţelor de teren a unor forme simple de microrelif, cum ar fi crovurile şi microdepresiunile- în cazul suprafeţelor plane, şi ogaşele, ravenele şi unele forme de relief determinate de alunecări- în cazul suprafeţelor înclinate.

În zona de deal panta terenului variază între 2,1% (foarte slab înclinat) şi 35,1%- 50% (puternic înclinat), în timp ce pe suprafeţele cvasiorizontale aceasta este până la 2%.

Altitudinea câmpiei este cuprinsă, în general, între cotele 15-160 m (la sud de satul Ceptura de Jos), iar în zona colinelor subcarpatice se delimitează brusc de la nivelul satului Ceptura de Jos, cu înălţimi care ajung la cota 480,43 metri în zona Malu Roşu.

Teritoriul Ceptura este situat în bazinul hidrografic al Ialomiţei, reţeaua hidrografică fiind slab reprezentată.
Apele din precipitaţii sunt colectate de numeroasele văi destul de adânci existente în teritoriu, printre care menţionăm: Valea Ceptura, Valea Mănăstirii, Valea Brânzei, Valea cu Mărăcini, Valea Trestiei, Valea Pârâului etc.
Principalul pârâu care se formează pe Valea Cepturei (Bălana sau Ceptureanca) are un debit permanent, variabil în cursul anului.

Nivelul pânzei de apă freatică se găseşte, în general, la adâncimi destul de mari: în zona satului Ceptura, acesta se găseşte la peste 25 m, iar în apropiere de calea ferată se găseşte la 6-8 m şi chiar la suprafaţă în zonele depresionare.

Formaţiunile subarpatice colinare din nordul teritoriului Ceptura au la bază depozite pliocene, între aceste formaţiuni apărând depozite de cărbuni pe ambele flancuri ale anticlinalului Ceptura.
Materialele parentale întâlnite în zona Ceptura sunt reprezentate prin argile, argile mărnoase, marne argiloase, luturi şi depozite fluviatile (nisipuri).

Zona de vegetaţie ce caracterizează teritoriul comunei Ceptura se include în zona pădurilor de foioase, sub zona silvostepei, unde vegetaţia lemnoasă de tip mezofil alternează cu cea ierboasă xerofilă şi mezoxerofilă, local presărată cu elemente stepice.

Monografia geografică a României încadrează comuna Ceptura în climatul continental de câmpie şi deal caracterizat în zonă prin:
• temperatura medie anuală: +10 grade Celsius
• temperatura medie în luna ianuarie: -2 grade Celsius
• temperatura medie în luna iulie: +22 grade Celsius
• temperatura minimă absolută: -30 grade Celsius
• temperatura maximă absolută: +39,5 grade Celsius
Media anuală a precipitaţiilor atmosferice este de 600-700 mm.
În jumătatea nordică a comunei, climatul prezintă amplitudini termice mai puţin accentuate faţă de cea sudică orientată spre stepele deschise din sud-estul ţării, unde climatul are un pronunţat caracter continental, cu diferenţe mari de temperatură între vară şi iarnă.
Climatul zonei favorizează, în partea dealurilor, dezvoltarea viticulturii, iar partea de sud este propice cultivării cerealelor. Zona de nord oferă condiţii şi pentru creşterea animalelor.

Satele componente ale comunei sunt:
1. Ceptura de Jos
2. Ceptura de Sus
3. Şoimeşti
4. Rotari
5. Malu Roşu
Ceptura este dispusă înşiruit de-a lungul DJ 102N, mai puţin satul Malu Roşu care este izolat.

Principalele căi de comunicaţie care leagă comuna cu localităţile înconjurătoare sunt:
• DJ 102K- Urlaţi-Ceptura-Fântânele
• DJ 102N- Ţărculeşti-Ceptura-Colceag
• DN 1B- Ploieşti-Ceptura-Buzău, la limita de sud a teritoriului adminstrativ
• DC 69 Rotari- Malu Roşu (drum în interiorul comunei)
Legătura cu oraşul reşedinţă de judeţ se realizează pe DN 1B.

Comuna nu are acces direct la reţeaua CFR, cele mai apropiate gări fiind la Inoteşti şi Mizil, pe ruta Ploieşti-Mizil.
Mina Ceptura a avut o linie de cale ferată insustrială de la zona de exploatare până la CF Ploieşti- Buzău.

Sursa de apă potabilă a celor a satelor Rotari, Şoimeşti şi Ceptura de Sus o constituie aducţiunea Bălţeşti-Urlaţi-Rotari care a fost pusă în funcţiune în 2008. Satul Malu Roşu se alimentează din fântânile din zonă, urmând a fi racordat la reţeaua existentă din satul Rotari.
În Ceptura de Jos, alimentarea cu apă a blocurilor, a obiectivelor sociale şi a populaţiei din acest sat se asigură din subteran din straturile de medie adâncime, prin intermediul unei gospodării de apă- foraj propriu.

În această zonă, suprafaţa totală de teren agricol este de 3977 ha, din care: 2138 ha teren arabil, 761 ha păşuni şi 143 ha fâneţe, 864 ha vii şi 71 ha livezi.

Zona prezintă un important potenţial de dezvoltare în domeniul viticulturii, pomiculturii, culturii cerealelor şi creşterii animalelor.

Există posibilităţi şi interes pentru crearea unor unităţi de prelucrare la nivel industrial a acestor produse, cu desfacere inclusiv la export.

În  zonă a funcţionat mina de lignit care, din decembrie 1998, a intrat în proces de conservare, în prezent fiind închisă. Aici s-au dezvoltat o serie de activităţi în domenii diverse care asigură locuri de mucă pentru majoritatea populaţiei active.

 
Acasă  |   Istoric Ceptura  |   Primăria  |   Consiliul Local  |   Evenimente Locale  |   Formulare Utile  |   Contactaţi-ne  |   Membri  |   Email
Copyright © 2008 - 2017 Primăria Ceptura, judeţul Prahova
Ultima actualizare: 22 august 2017